Acoperișurile verzi apar pe acoperișurile plate din întreaga lume de câteva decenii. Multe municipalități europene încurajează încorporarea lor în peisajul urban și, în unele regiuni, le fac chiar obligatorii pentru clădirile noi.
Acoperișurile verzi sau „vegetate” constau practic dintr-un sistem de acoperiș acoperit cu un strat de plante vii peste o membrană hidroizolatoare. Există două tipuri principale de acoperișuri verzi: extensive și intensive. Acoperișurile verzi extensive, care utilizează vegetație sedum (cum ar fi plantele suculente), sunt cele mai frecvent utilizate pe acoperișurile plate, deoarece sunt ușoare și necesită întreținere redusă. Acoperișurile verzi intensive sau „grădinile de pe acoperiș” sunt mai complexe, cu mai multe opțiuni de plante, inclusiv copaci și arbuști care necesită irigare, fertilizare și întreținere.
Pe lângă faptul că sunt plăcute din punct de vedere estetic, ambele tipuri de acoperiș verde oferă numeroase beneficii pentru mediu, dar și pentru proprietar și comunitățile locale. Instalarea unui sistem de acoperiș verde acordă puncte în sisteme de certificare precum BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method) și LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), îmbunătățind acreditările de mediu și, în consecință, valoarea de piață a proprietăților.
Acoperișurile verzi au, de asemenea, un efect pozitiv general asupra sănătății și bunăstării publice. Acestea îmbunătățesc calitatea aerului și contribuie la biodiversitate, oferind un habitat natural pentru plante, păsări și insecte benefice, cum ar fi bondarii, albinele și fluturii polenizatori.
Un alt beneficiu principal al acoperișurilor verzi este atenuarea „efectului de insulă termică urbană” prin returnarea umidității în mediu prin evaporare. În plus, suprafața vegetației reflectă mai multă lumină solară decât formațiunile standard de acoperiș, ceea ce contribuie, de asemenea, la un efect de răcire.
Acoperișurile verzi au, de asemenea, un efect izolator, ceea ce înseamnă că este necesară mai puțină energie pentru încălzirea sau răcirea unei clădiri. Vara, acoperișurile verzi reglează căldura, menținând interiorul clădirii mai răcoros. Pe vreme rece, acestea asigură că clădirea pierde mai puțină căldură. Pe lângă acest efect de izolare termică, sistemele de acoperișuri verzi absorb și sunetul și contribuie la reducerea generală a poluării fonice din mediul urban.
Îmbunătățirea gestionării apelor pluviale este o altă caracteristică cheie a acoperișurilor verzi. În situații de precipitații excesive, plantele și substraturile de pe acoperișurile verzi absorb o anumită cantitate de apă de ploaie și apoi o eliberează lent în sistemul de drenaj și în atmosferă prin evaporare. Acest lucru minimizează riscul de inundații.
În cele din urmă, un sistem de acoperiș verde prelungește substanțial durata de viață a membranei de hidroizolație, oferind protecție suplimentară împotriva condițiilor meteorologice precum grindina, vântul, fluctuațiile extreme de temperatură, razele UV etc.